Servicii.

Potrivit dispozițiilor legale, executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se realizează de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.

Constituie titluri executorii următoarele categorii de înscrisuri: hotărârile executorii prevăzute de art. 633 din Codul de procedură civilă; hotărârile cu executare provizorie; hotărârile definitive; hotărârile arbitrale; hotărârile organelor cu atribuții jurisdicționale, rămase definitive ca urmare a neatacării lor în fața instanței judecătorești competente; titlurile executorii europene; încheierile și procesele verbale întocmite de către executorii judecătorești care au, potrivit legii, caracter executoriu; înscrisurile autentice, în cazurile prevăzute de lege; titlurile executorii notariale emise în condițiile prevăzute de lege; actele autentificate de către notarul public care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă; biletele la ordin, cambiile, cecurile, precum și alte titluri de credit cărora legea le recunoaște putere executorie, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de legea specială; înscrisurile sub semnătură privată înregistrate în registrele publice, în cazurile și în condițiile anume prevăzute de lege (spre exemplu, are caracter de titlu executoriu contractul de închiriere încheiat între părți și apoi înregistrat la administrația financiară); contractele de asistență juridică; actele de adjudecare emise de către executorul judecătoresc; contractele de credit încheiate cu instituții financiare bancare ori nebancare, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare silită.

Obligațiile susceptibile de executare silită sunt următoarele: obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, a unei plantații ori a altei lucrări, încredințarea minorului, stabilirea locuinței și vizitarea acestuia sau luarea unei alte măsuri stabilite prin titlu executoriu.

Aducerea la îndeplinire pe cale silită a obligațiilor poate să aibă loc în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum și a cheltuielilor de executare.

În ceea ce privește competența de a pune în executare dispozițiile cu caracter civil din titlurile executorii, dacă prin lege nu se dispune altfel, aceasta îi aparține executorului judecătoresc din circumscripția curții de apel în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea, după cum urmează:

• în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini și al executării silite directe imobiliare, este competent executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află imobilul;
• în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile și al executării silite directe mobiliare, este competent executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află domiciliul ori, după caz, sediul debitorului, ori din circumscripția curții de apel unde se află bunurile; în cazul în care domiciliul sau, după caz, sediul debitorului se află în străinătate, este competent oricare executor judecătoresc;
• în cazul executării silite a obligațiilor de a face și a obligațiilor de a nu face, este competent executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde urmează să se facă executarea;
• în cazul urmăririi silite care se desfașoară prin poprirea titlurilor de valoare, a bunurilor mobile incorporale urmăribile, a veniturilor, a conturilor sau a oricăror sume de bani datorate debitorului ori deținute în numele acestuia de către o a treia persoană, este competent executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află domiciliul ori, după caz, sediul debitorului.

Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripțiile mai multor curți de apel, oricare dintre executorii judecătorești care funcționează pe lângă una dintre acestea este competent să realizeze executarea, inclusiv cu privire la bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curți de apel.

În mod excepțional, această ultimă regulă nu se aplică în cazul urmăririi silite prin poprire, care rămâne în competența exclusivă a executorului judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Sub rezerva respectării normelor de competență evocate anterior, Societatea profesională de executori judecătorești Bîndilă & Gârbuleț activează în circumscripția Curții de Apel București, care cuprinde atât municipiul București, cât și județele Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov și Teleorman.

Această atribuție i-a fost conferită executorului judecătoresc din nevoia de a asigura eficiența și celeritatea procedurilor judiciare și extrajudiciare și presupune intermedierea transmiterii documentelor emise sau necesare în cadrul unor asemenea proceduri, prin mijloace corespunzătoare, care să asigure fidelitatea si securitatea documentului transmis.

Cu alte cuvinte, notificarea actelor judiciare și extrajudiciare înseamnă transmiterea acestora prin mijlocirea executorului judecătoresc, unul dintre cele mai importante efecte ale acestei proceduri fiind investirea actului astfel transmis cu forța probantă prevăzută de lege.

Legea stabilește în mod clar condițiile în care un act poate să aibă forță probantă, în cazul unui eventual litigiu, indiferent dacă se urmează o procedură judiciară sau extrajudiciară. Aceste condiții privesc momentul, locul și metoda de recepție a documentului, precum și persoana căreia îi poate fi înmânat. Or, transmiterea actelor prin intermediul executorului judecătoresc reprezintă o garanție a respectării acestor condiții și, totodată, a investirii actelor cu forța probantă prevăzută de lege, sub sancțiunea angajării răspunderii executorului.

Notificarea actelor judiciare și extrajudiciare se poate face de către oricare dintre executorii judecătorești, fără a se ține cont de circumscripția în care aceștia funcționează.

În mod particular, Societatea profesională de executori judecătorești Bîndilă & Gârbuleț asigură notificarea actelor judiciare și extrajudiciare pe întreg teritoriul țării, cu celeritate și cu respectarea condițiilor specifice prevăzute de lege, fie prin agent procedural, fie prin Poșta Română, în funcție de opțiunea dumneavoastră și de adresa de destinație.

Această prerogativă pe care legea i-o conferă executorului judecătoresc este de natură a crea un adevărat avantaj pentru orice instituție care apelează la serviciile noastre în acest scop, întrucât procesul verbal întocmit de către executorul judecătoresc cu ocazia comunicării unui act de procedură este el însuși un act de autoritate publică și are forța probantă prevăzută de lege, spre deosebire de dovezile de comunicare întocmite de către factorii poștali ori de către alți agenți procedurali, care nu au o asemenea forță juridică.

Sub aspectul competenței teritoriale, comunicarea actelor de procedură se poate face de către oricare dintre executorii judecătorești, fără a se ține cont de circumscripția în care aceștia funcționează.

Societatea profesională de executori judecătorești Bîndilă & Gârbuleț asigură comunicarea actelor de procedură pe întreg teritoriul țării, cu celeritate și cu respectarea condițiilor specifice prevăzute de lege, fie prin agent procedural, fie prin Poșta Română, în funcție de opțiunea dumneavoastră, precum și de adresa de destinație.

În exercitarea acestei atribuții, executorul judecătoresc se comportă ca un veritabil mediator între creditor și debitor, având rolul de a înlesni soluționarea cauzei înainte de a se ajunge în fața instanței de judecată ori într-o procedură standard de executare silită.

În cazul exercitării acestei atribuții, raporturile dintre executorul judecătoresc și client sunt supuse, prin asemănare, regulilor mandatului. Astfel, remiterea de către client a înscrisului constatator al creanței, în original, constituie mandat de încasare a acesteia, urmând a se aplica în mod corespunzător dispozițiile incidente din codul civil.

Oricare dintre executorii judecătorești poate să își exercite această atribuție, fără ca circumscripția în care funcționează să determine o anumită competență teritorială în această materie. Cu alte cuvinte, în cazul recuperării pe cale amiabilă a unei creanțe, este competent oricare executor judecătoresc.

Prin urmare, Societatea profesională de executori judecătorești Bîndilă & Gârbuleț asigură asistență pentru recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanțe, indiferent de circumscripția în care se află sediul sau domiciliul părților implicate.

Măsurile asigurătorii sunt mijloace procesuale care au drept scop indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului ori a bunurilor care formează obiectul unui proces, pentru a se evita dispariția sau degradarea lor ori diminuarea activului patrimonial al debitorului, care în urma aplicării acestor măsuri, nu mai poate dispune de bunurile respective.

Instanța judecătorească poate să decidă instituirea unor astfel de măsuri la cererea creditorului care nu are încă un titlu executoriu pe care să-l pună în executare silită, urmând ca, după obținerea unui astfel de titlu, creditorul să poată trece direct la valorificarea bunurilor indisponibilizate sau să intre în posesia acestora, după caz.

Acestea măsuri sunt: sechestrul asigurător, poprirea asigurătorie și sechestrul judiciar.

Atât sechestrul asigurător, cât și poprirea asigurătorie vin să protejeze un posibil drept de creanță, în vreme ce sechestrul judiciar poate fi instituit ori de câte ori este necesar pentru conservarea unui drept real principal, a posesiei asupra unui bun mobil sau imobil ori a folosinței sau administrării unui bun proprietate comună.

Măsurile asigurătorii dispuse de instanță se aduc la îndeplinire de către executorul judecătoresc, aplicându-se în mod corespunzător regulile prevăzute de lege privind procedura de executare silită, fără a se mai cere vreo autorizare sau vreo încuviințare în acest sens.

Așadar, în cazul măsurilor asigurătorii, competența executorului judecătoresc se va stabili în conformitate cu prevederile codului de procedură civilă, privind competența în cazul punerii în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii.

Sub rezerva respectării acestor norme, Societatea profesională de executori judecătorești Bîndilă & Gârbuleț poate proceda la aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de către instanța judecătorească în circumscripția Curții de Apel București, care cuprinde atât municipiul București, cât și județele Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov și Teleorman.

La cererea oricărei persoane care are interesul să se constate de urgență o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor în fața instanței, executorul judecătoresc va putea să constate la fața locului această stare de fapt.

În cazul în care efectuarea acestei constatări necesită concursul părții adverse sau al unei alte persoane, procedura nu poate fi urmată decât cu acordul acesteia. Lipsa acordului poate fi însă suplinită prin încuviințarea procedurii de către instanța judecătorească, la cererea părții interesate. Conform prevederilor legale, instanța poate încuviința efectuarea constatării fără citarea aceluia împotriva căruia se cere această încuviințare.

Executorul judecătoresc sesizat cu o astfel de cerere se va deplasa la fața locului și va consemna într-un proces-verbal cele constatate. Acest proces-verbal are puterea doveditoare a unui înscris autentic, ceea ce înseamnă că proba contrarie nu poate fi făcută decât prin înscrierea în fals. Desigur că acest proces-verbal va fi comunicat și celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă acesta nu a fost de față.

În caz de pericol în întârziere, constatarea unei stări de fapt se va putea face și în zilele nelucrătoare și chiar în afara orelor legale, însă numai cu încuviințarea expresă a instanței.

Fiind în esență o procedură de asigurare de dovezi, cheltuielile ocazionate de constatarea unei stări de fapt vor fi ținute în seamă de instanța care judecă pricina în fond, urmând a fi puse în sarcina părții care cade în pretenții, alături de celelalte cheltuieli de judecată.

Competența pentru efectuarea acestei proceduri îi revine executorului judecătoresc în circumscripția căruia urmează a se face constatarea.

Prin urmare, Societatea profesională de executori judecătorești Bîndilă & Gârbuleț este competentă să efectueze această procedură atât în municipiul București, cât și în județele Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov și Teleorman.

Procedura ofertei reale de plată urmată de consemnațiune a fost concepută ca un remediu la îndemâna debitorului de bună-credință, menit să îi asigure acestuia cadrul legal în care se poate elibera de o datorie atunci când creditorul refuză în mod neîntemeiat să accepte plata.

Procedura în sine debutează cu o somație, care i se va comunica creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc din circumscripția curții de apel în care se află domiciliul ori sediul creditorului sau domiciliul ales al acestuia, somație prin care creditorul este invitat de către debitor să primească prestația datorată, de regulă la sediul biroului executorului judecătoresc sau într-un alt loc determinat, după caz, la data și la ora precizate.

În ipoteza în care, în urma acestei somații, creditorul primește suma de bani sau bunul oferit, debitorul este liberat de obligația sa. În acest caz, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal prin care va constata acceptarea ofertei reale.

Dacă creditorul nu se prezintă însă pentru a primi prestația care i se cuvine ori, deși se prezintă, refuză să primească suma de bani ori bunul care îi este oferit, executorul judecătoresc va încheia un proces-verbal în care va consemna aceste împrejurări. În această situație, debitorul, pentru a se elibera de datoria sa, va putea să consemneze suma de bani ori bunul oferit la orice instituție de credit sau, după caz, la o unitate specializată, recipisa de consemnare urmând să fie depusă la executorul judecătoresc care a trimis somația. Această procedură de consemnare este obligatorie pentru unitatea aleasă, neputând să fie condiționată sub nici o formă de acordul creditorului.

Consemnarea propriu-zisă a sumei de bani datorată ori a bunului oferit va fi precedată de o nouă somație adresată creditorului, care i se va comunica acestuia prin intermediul aceluiași executor judecătoresc, și în care se vor arăta locul, ziua și ora la care suma de bani sau, după caz, bunul oferit se va depune.

După consemnarea sumei de bani ori a bunului, executorul judecătoresc care a intermediat această procedură va emite, fără citarea părților, o încheiere prin care va constata efectuarea plății și liberarea debitorului. Încheierea se comunică creditorului, care va putea cere anularea acesteia pentru nerespectarea condițiilor de validitate, de fond și de formă ale ofertei de plată și consemnațiunii la judecătoria în circumscripția căreia s-a făcut consemnarea.

Această procedură, îndeplinită în condițiile procedurale prevăzute de lege, este liberatoare pentru debitor, întocmai ca o plată voluntară făcută creditorului. Astfel, de la data consemnării, debitorul nu mai poate fi ținut să plătească daune moratorii, pentru îndeplinirea cu întârziere a obligației. În același raționament, de la data consemnării bunului, riscul pierii fortuite a acestuia îi este transferat creditorului, chiar și în cazul bunurilor de gen, care se individualizează însă prin consemnare.

În ceea ce privește cheltuielile ocazionate de procedura ofertei reale de plată urmată de consemnațiune, acestea vor fi suportate într-o primă fază de către debitorul care apelează la serviciile executorului judecătoresc. Având în vedere însă că procedura în sine a fost concepută ca un remediu împotriva refuzului nejustificat al creditorului de a primi prestația ce i se datorează, considerăm că aceste cheltuieli vor putea fi solicitate de către debitor pe calea unei acțiuni separate adresate instanței de judecată.

Competența pentru desfășurarea acestei proceduri îi revine, așa cum spuneam, executorului judecătoresc din circumscripția curții de apel în care se află domiciliul ori sediul creditorului sau domiciliul ales al acestuia.

Așadar, Societatea profesională de executori judecătorești Bîndilă & Gârbuleț este competentă să îndeplinească toate formalitățile prevăzute de lege în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei atunci când domiciliul ori sediul creditorului sau domiciliul ales al acestuia se află în circumscripția Curții de Apel București, adică fie în municipiul București, fie într-unul dintre județele Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov sau Teleorman.

Conform legii, refuzul de acceptare ori de plată a cambiei trebuie să fie constatat printr-un act autentic ori echivalent acestuia, act care se va întocmi de către executorul judecătoresc, în condițiile și în termenele prevăzute de lege și care poartă denumirea de protest de neacceptare ori, după caz, de neplată. Desigur, protestul de neacceptare scutește trăgătorul de obligația de prezentare a titlului la plată și de protestul de neplată.

În vreme ce protestul de neacceptare nu este obligatoriu decât atunci când posesorul cambiei are obligația de a prezenta cambia la acceptare într-un anumit termen sau atunci când se urmărește exercitarea regresului înainte de scadență, protestul de neplată este însă indispensabil pentru conservarea dreptului de regres al posesorului cambiei împotriva giranților, trăgătorului și a celorlalți obligați cambiali și poate fi întocmit în una dintre cele două zile lucrătoare care urmează după scadență.

Dresarea protestului de neplată se poate face numai la cererea posesorului legitim al titlului, împotriva debitorului căruia i s-a prezentat cambia la plată și a refuzat-o.

Având valoarea unui act autentic, protestul de neplată întocmit de către executorul judecătoresc în condițiile legii face dovada celor constatate, până la înscrierea în fals.

Dispozițiile legale privitoare la protest se aplică în mod corespunzător și în cazul biletului la ordin și al cecului.

Cu privire la competență, protestul de neplată a cambiilor, biletelor la ordin ori a cecurilor poate fi întocmit de către oricare dintre executorii judecătorești, fără a se ține cont de circumscripția în care aceștia funcționează.

Prin urmare, Societatea profesională de executori judecătorești Bîndilă & Gârbuleț asigură întocmirea protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin și a cecurilor indiferent de circumscripția în care află domiciliul sau sediul părților.

În afara atribuțiilor care i-au fost conferite executorului judecătoresc în mod expres prin Legea nr. 188/2000, acestuia îi revin în sarcină și alte acte sau operațiuni, în cadrul unor proceduri speciale ori reglementate prin legi speciale. În acest sens, prezentăm cu titlu exemplificativ, următoarele cazuri:

• în cadrul procedurii speciale de partaj judiciar, atunci când părțile nu ajung la o înțelegere cu privire la partajarea bunurilor ori atunci când vânzarea prin buna învoială a părților nu se realizează în termenul stabilit, instanța va dispune ca vânzarea să fie efectuată la licitație publică, de către executorul judecătoresc, conform prevederilor art. 991-992 din Codul de procedură civilă.

În această procedură a partajului judiciar, rolul executorului judecătoresc se rezumă la vânzarea propriu-zisă la licitație publică a bunurilor supuse împărțelii, nefiind necesară parcurgerea formalităților premergătoare vânzării, cum ar fi solicitarea încuviințării executării silite ori somarea în prealabil a proprietarilor, dar nici a formalităților pentru distribuirea sumelor de bani obținute din vânzarea bunurilor.

• procedura specială de executare a ipotecii mobiliare, reglementată de codul civil, se caracterizează printr-un pronunțat caracter privat, avându-l în rolul principal pe creditorul ipotecar, care își asumă răspunderea desfășurării procedurii, intervenția organelor statului fiind minimizată.

Această procedură îi dă dreptul creditorului să procedeze el însuși la vânzarea bunului ipotecat sau să își însușească acest bun pentru a stinge creanța ipotecară ori să-l preia în vederea administrării, după caz. Înainte de toate însă, creditorul trebuie să procedeze la preluarea bunului de la debitor, cu excepția cazului în care alege vânzarea, care poate fi făcută chiar dacă bunul se află în posesia debitorului, urmând ca preluarea să se facă direct de către cumpărător.

Conform prevederilor legale, atunci când contractul de ipotecă mobiliară o permite în mod expres, creditorul poate prelua bunul ipotecat prin mijloace proprii sau cu ajutorul unui organ de executare, după o prealabilă notificare transmisă debitorului prin intermediul executorului judecătoresc.

Așadar, în cadrul acestei proceduri speciale de executare a ipotecii mobiliare, intervenția executorului judecătoresc se rezumă la preluarea efectivă a bunului de la debitor și are caracter facultativ, opțiunea aparținându-i creditorului, care poate solicita concursul organului de executare, dacă apreciază că este necesar, după cum, de altfel, poate să procedeze el însuși la preluarea bunului grevat de ipotecă, prin mijloace proprii. Diferența de nuanță, în funcție de care se poate stabili de altfel și oportunitatea participării organului de executare, este dată de faptul că, în vreme ce creditorul nu poate recurge la constrângere, în mod direct sau indirect, pentru a prelua bunul grevat de ipotecă, executorul judecătoresc, pe de altă parte, are dreptul și totodată obligația de a solicita sprijin agenților forței publice, în cazul în care este necesar să se recurgă la constrângere.

• Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 prevede în mod expres că distrugerile și degradările aduse acestor imobile de la data intrării în vigoare a legii și până la momentul predării lor persoanelor îndreptățite cad în sarcina celor care dețin în fapt astfel de imobile.

În acest sens, fiecare persoană care deține un asemenea imobil are obligația de a întocmi un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, în prezența persoanei îndreptățite, în termen de 15 zile de la data solicitării. În cazul nerespectării acestui termen, persoana îndreptățită se poate adresa executorului judecătoresc, care va întocmi un proces-verbal privind situația reală a imobilului. Conform legii, acest proces-verbal întocmit de către executorul judecătoresc constituie titlu executoriu împotriva deținătorului imobilului, pentru cheltuielile suportate de către persoana îndreptățită, ca urmare a faptului că a fost nevoită să solicite sprijinul executorului judecătoresc pentru constatarea stării de fapt a imobilului.

• Aceeași Lege nr. 10/2001, privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, reglementează o procedură specială, unică de preluare a acestor imobile, cu participarea executorului judecătoresc.

Astfel, conform art. 25 alin. (5), proprietarii cărora, prin procedurile administrative prevăzute de această lege, le-au fost restituite în natură imobilele solicitate, vor încheia cu deţinătorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei/dispoziţiei de restituire. Dacă, după expirarea acestui termen, protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenţa executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală a preluării imobilului.

Decizia sau, după caz, dispoziţia de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietăţii persoanei îndreptăţite asupra acestuia, are forţa probantă a unui înscris autentic şi constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară. Aceasta trebuie pusă în executare în termen de 3 ani de la primirea ei de către persoana îndreptățită.

În cazul acestor proceduri speciale, competența executorului judecătoresc se va stabili în conformitate cu prevederile codului de procedură civilă în materie de executare silită ori a legilor speciale care le reglementează și care se aplică în mod corespunzător.

Sub rezerva respectării acestor norme, Societatea profesională de executori judecătorești Bîndilă & Gârbuleț activează în circumscripția Curții de Apel București, care cuprinde municipiul București și județele Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov și Teleorman.